Politica monetară a Statelor Unite va fi mult diferită de cea a Europei anul viitor, în contextul în care proiecțiile privind o creștere economică mai mare și persistența inflației amplifică diviziunile transatlantice, ținând cont de încetinirea activităților economice în zona euro, notează cotidianul Financial Times.
Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din SUA, urmează să reducă dobânzile, până la sfârșitul anului viitor, cu doar jumătate din cuantumul decis de Banca Centrală Europeană (BCE). În contextul în care președintele Donald Trump pregătește reduceri de impozite și majorări de tarife vamale, inflația în Statele Unite ar urma să rămână peste nivelul de 2,0% pe parcursul anului 2025. În schimb, inflația din zona euro ar urma să scadă sub ținta de 2,0% începând din februarie.
”Ne așteptăm la amplificarea discrepanțelor între ciclurile de relaxare decise de Fed și de BCE, în contextul în care creșterea riscurilor inflaționiste generează o linie politică precaută în Statele Unite”, afirmă Jennifer McKeown, expert la grupul Capital Economics.
”Abordările diferite reflectă preocupările tot mai mari referitoare la starea economiei zonei euro, întrucât decidenții politici se tem de efectele unui război comercial cu Donald Trump”, notează cotidianul Financial Times, într-un articol intitulat ”Statele Unite și Europa au divergențe în materie de politică monetară, în contextul în care Trump influențează perspectivele”.
Politicile monetare au fost aproape sincronizate în multe părți ale lumii în ultimii trei ani, dar acțiunile Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și altor bănci centrale occidentale ar putea indica o abordare mai discordantă în 2025.
Planurile președintelui Donald Trump ar urma să stimuleze creșterea economică, dar și să accentueze inflația, pe termen mediu, astfel că președintele Fed, Jay Powell, a anunțat că nu se grăbește să reducă dobânzile.
”Este de neconceput ca Rezerva Federală să accelereze ciclul relaxării politice monetare dacă Trump își implementează agenda”, afirmă Samuel Tombs, analist la institutul Pantheon Macroeconomics.
Foto: Profimedia
Citește și: